Zburând cu zepelinul deasupra Regatului Assert

Ultimul roman scris împreună cu Teodora Matei (până acum) a fost, de fapt, al doilea. Dar cum încurcate sunt căile autorilor, a apărut abia al patrulea. De ce? Uite de-aia, ca să dăm impresia că suntem excentrici. Sau ciudați. Sau… în fine, nu contează. Să dăm o impresie, acolo.

Totul a pornit de la o idee pe care mi-a împărtășit-o soția mea, una ce voia să ducă spre un text fantasy. Dar, cum la vremea când mi-a spus-o, nu prea mă interesa să scriu un text de genul acela, am căutat cum putea fi îmbinată cu sefeul. Am creionat două-trei lucruri, apoi am lăsat ideea deoparte. Asta până când, după ce scrisesem Omul-fluture, Teo și cu mine căutam un subiect pentru o nouă carte. Mi-am reamintit-o și i-am spus-o colegei în ale scrisului. Care a fost entuziasmată și a spus: Putem s-o facem și-și. Adică amestecăm sefeul cu fantasy-ul. Și uite-așa, din varza asta, a răsărit un nou Neghiniță, ori Tom Degețel: ce-ar fi să scriem un basm în cheie steampunk. Adică chestii de-alea cu prințul ce crește într-o lună cât alții într-un an, cu ursitoare, dar toate să fie în regate de-astea cu mașinării pe aburi, zepeline și alte ciudățenii.

Acuma, ne pornim noi greu, dar și când o facem nu ne mai oprim. De la un capitol la altul răsăreau noi și noi idei, direcții de explorare. Am căutat să ne jucăm cât mai mult cu concepte care să trimită spre Jules Verne și alți autori ai secolului al XIX-lea (și teme predilecte ale acelei perioade), asezonând totul cu povești similare Angliei victoriene, dar cu iz de basm. Pentru a ne păstra în zona celui din urmă, am decis să construim personajele la un nivel destul de simplu, fără fațete complexe, așa cum e și-n povești – lucru care am văzut ulterior că unora le-a plăcut, altora nu.

Finalul ne aparține în cea mai mică măsură. El a fost influențat de sfaturile unui autor care le are cu tactica militară, anume Miloș Dumbraci, la care am apelat pentru lupta dintre prinț și Balauros. Pe urmă, la sfatul a doi cititori-beta, am făcut o operație estetică destul de consistentă încheierii imaginate de noi în primă fază. Așa că, dacă nu vă place, să nu dați vina pe noi, da? 🙂

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *