Ce-am citit în 2023

Se pare că, în 2023, am citit 88 de volume.

Conform genurilor, am avut:

  • 33 de cărți SF
  • 25 benzi desenate
  • 8 fantasy-uri
  • 3 YA-uri
  • 1 science fantasy
  • 2 ficțiuni istorice
  • 3 volume fantastice
  • 3 volume de dragoste
  • 2 volume de filozofie și/sau spiritualitate
  • 1 carte de futurologie și filozofie socială
  • 1 carte de mitologie
  • 1 carte de război
  • 2 cărți științifice
  • 3 cărți mainstream

Cu alte cuvinte, aproape 57% au fost din zona SF&F (+știință) și 25% din zona benzii desenate – în total, peste 80% dintre lecturi. Firesc.

La comparația români vs. străini am stat așa:

  • 68 cărți străineze
  • 20 cărți românești

Adică la 3 autori străini am citit 1 român. Un raport cu care sunt mulțumit.

În ceea ce privește rating-ul oferit de mine:

  • 23 mi s-a părut excelente
  • 22 mi-au plăcut mult
  • 29 mi-au plăcut
  • 8 mi s-au părut ok
  • 6 nu mi-au plăcut

Prin urmare, peste 80% din ce am citit mi-a plăcut. Ori am ales bine ce am citit ca să se potrivească gusturilor mele, ori am devenit mai puțin năzuros. 🙂

Dintre surprizele plăcute ale acesui an aș menționa:

  • David ATTENBOROUGH cu O viață pe planeta noastră (am urmărit atâtea decenii emisiunile lui, încât eram curios cum va suna o carte-avertisment – a reușit să prezinte să pună în scris problematica schimbărilor climatice și ce am putea face într-un mod coerent și practic, fără alarmism și heirupism);
  • Ann LECKIE, cu seria Imperial Radch (din care am citit până acum două volume);
  • Mhail BULGAKOV cu Maestrul și Margareta (am mai încercat-o și acum câteva decenii, când nu m-a prins și am abandonat-o.

Lista cu ce mi-a plăcut atât de mult, încât i-am dat 5 stele (adică le-am considerat excelente) – unele dintre ele le-am mai citit în urmă cu circa trei decenii:

  • David ATTENBOROUGH cu O viață pe planeta noastră;
  • Jean M. AUEL cu The Plains of Passage și The Shelters of Stone (seria Earth’s Children #4 și 5);
  • Mihail BULGAKOV cu Maestrul și Margareta;
  • Philip K. DICK cu Furnica electrică;
  • GOSCINNY & UDERZO cu Astérix en Corse, La grande traversée, La grande fossé (seria Astérix #20, 22 și 25);
  • Peter F. HAMILTON cu Salvation (seria Salvation Sequence #1);
  • Hergé cu Le Secret de Licorne, Le Trésor de Rackham le Rouge, Le 7 boules de cristal, Objectif Lune, L’Affaire Tournesol (seria Tintin #11, 12, 13, 16 și 18);
  • Herman HESSE cu Siddhartha;
  • Robin HOBB cu Corabia destinului (seria Corăbiile însuflețite #3);
  • Ursula K. Le GUIN cu Deposedații;
  • Ann LECKIE, cu seria Răzbunare ancilară (seria Imperial Radch #1);
  • Terry PRATCHETT cu Soul Music (seria Discworld #16);
  • Alastair REYNOLDS cu Eversiune;
  • Brandon SANDERSON cu Cuvinte despre lumină (seria Arhiva luminii de furtună #2);
  • Dan SIMMONS cu Endymion (seria Hyperion Cantos #3);
  • Andy WEIR cu Proiectul Hail Mary.

La capătul celălalt se află:

  • 1. Herman HESSE cu Călătorie spre Soare Răsare (pur și simplu nu pot pricepe cum e același autor care a scris superba „Siddhartha”);
  • 2. Mircea CĂRTĂRESCU cu Enciclopedia zmeilor (idee reușită, dar tratată cu un asemenea mișto, de discuție la o partidă de beție, încât… sau lasă);
  • 3. Kazuo ISHIGURO cu Klara și Soarele (nu aveam așteptări de la acest autor, dar să scoți acum o carte în care să ridici ca „probleme importante” chestii tratate deja în anii 60-70 de autorii de SF și s-o faci mult mai slab ca atunci, folosind, în plus, un stil naivo-lacrimogen…)

Dintre scrierile autorilor români citite anul ăsta, mi-au atras în mod deosebit atenția:

  • Ion AGÂRBICEANU cu Domnișoara Ana (din păcate, alții sunt autorii vechi studiați la școală, nu cei care chiar îmi chiar spun ceva);
  • Teodora MATEI cu Între vulturi și oameni (nu mai e un secret că-mi place mult cum scrie Teo, îi știu textele dinainte să vadă lumina tiparului);
  • Florin PÎTEA cu Fierul și fiara (unul dintre autorii mei preferați, volumul de față conține un amestec plăcut de SF și fantasy);
  • Dănuț UNGUREANU cu Viața și faptele haiducului Tănase Vlăsia (pe care o aveam de multă vreme în bibliotecă, dar abia acum am ajuns s-o citesc).

Ce-aș mai putea zice este că tot mai multe texte scrise în engleză sau franceză le citesc direct în original. Și că mi-am păstrat obieciurile mai noi de cumpărare, adică aproape în totalitate din online. La e-book-uri și audio book-uri încă n-am ajuns să am relații de prietenie, dar vremea îmi e înainte. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *