Prima întâlnire din 20-20 a Science Fiction, Fantasy & Horror Club Alba a avut loc către finalul lunii ianuarie. A fost așa, cam scoasă din joben în ultima clipă, pentru că lucrurile se urnesc mai greu la început de an, iar eu am fost ținut cu picioarele pe pământ de niscaiva boli de-astea, terestre, și mi-a fost mai dificil cu avântatul în spațiu.
Dar, cu una-două vrăji, m-am pus pe picioare suficient cât să facem treaba să meargă. Și-am povestit despre… Magie. Evident, m-am dat un pic în stambă vorbind despre cartea X, seria Y – na, să-mi justific și eu statutul de scriitor, de… hai să-i zic „specialistul de serviciu” al clubului. Iar ceilalți participanți, binevoitori, m-au lăsat să mă simt bine. După care au trecut la chestiunile pentru care veniseră acolo.
Am discutat cu toți, adicătelea, despre cum e cu magia asta. Dacă e o abilitate (mai mult sau mai puțin accesibilă) pe care o putem învăța, ori e ceva ce am putea, eventual, accesa, dacă ar fi să existe cu adevărat. Cu alte cuvinte, dacă e ceva intern sau extern nouă. Și în ce măsură „magic” nu înseamnă, cumva, ceva ce încă nu înțelegem din punct de vedere științific. Adică dacă nu e cam ca la copiii care cred orice le spui pentru că n-au dobândit cunoștințele necesare și nici n-au structurată gândirea logică, critică, pentru a discerne ce se poate și ce nu se poate.
Ne-am uitat și la câteva fragmente de filmulețe, încercând să stabilim de comun acord unde se poate vorbi de magie și unde nu. Și ne-am dat cu părerea despre ce-am face, fiecare, dacă am putea pune de niște vrăji. Din fericire pentru dușmanii noștri, nu putem. Deși, dacă bine-mi amintesc, cineva a avut și niște chestii de-alea de Miss Univers, cu pace-n lume și-alte cele. Asta pentru că, din fericire, avem printre noi, la club, și oameni normali, buni la suflet, nu doar de-ăștia săriți de pe fix ce trăiesc cu mintea aiurea-n univers. 😉