Trei albume muzicale am așteptat cu nerăbdare în 2024. Din păcate, unul nu s-a mai concretizat. Accidentul la coloană l-a ținut pe tușă pe Jon Oliva mai mult timp decât se anticipa, așa încât proiectul a fost decalat. Poate iese în 2025. 🙂
Cât despre celelalte două, lucrurile stau cam așa:
DEEP PURPLE – =1
(iulie)
Bun.
Mi-a plăcut perioada Morse la Deep Purple, chiar și după ce Airey i-a luat locul lui Lord la clape. Sigur, nu mai era ce-a fost odată (în primul rând pentru că muzica s-a schimbat foarte mult din anii ’60-’70). Acum, Morse a plecat și, în locul lui, a venit Simon McBride. Care pare a fi adus nerv în muzica trupei, conferindu-i un sound mai apropiat de cel din perioada de glorie. Sunt curios în ce direcție vor merge mai departe cu această nouă etapă. În fine, cât o vor mai putea duce, că au deja o vârstă.
Mie mi-a plăcut albumul. Care începe așa:
DAVID GILMOUR – Luck and Strange
(septembrie)
Superb.
Aflasem că va fi un album care va trata teme precum bătrânețea și moartea, dar și că e o îndepărtare de sound-ul Pink Floyd din era Gilmour, ba chiar și de celelalte albume solo ale chitaristului. Părea oarecum o contradicție, iar asta m-a făcut foarte curios. Când am ascultat ce a ieșit, nu mi-am venit să cred. E ușor nostalgic, dar cu o undă de acceptare senină a sorții. Are unele tușe mai întunecate, dar întrepătrunse de pasaje pline de poftă de viață. Iar chitara lui Gilmour este absolut divină. Vocea lui a îmbătrânit, așa e, dar a făcut-o frumos.
Două dintre piesele albumului le ascult pe repeat: „A Single Spark” și bonus track-ul „Yes, I Have Ghosts” (unde o are alături pe Romany Gilmour).
Ce aștept cu nerăbdare anul viitor? În primul rând, albumul celor de la Savatage, desigur. Apoi, atât Deep Purple, cât și Yes, au anunțat că lucrează la albume noi. Poate iese măcar vreunul. Și – cine știe? Deocamdată nu s-a anunțat nimic, dar, ținând cont când au scos ultimul album, poate îmi fac vreo bucurie The Hu, Amy MacDonald, Muse, Rammstein, Therion, Twiligh Force… One can only hope. 🙂
Sau poate mai descopăr vreo formație nouă, a vremurilor actuale, de care să mă îndrăgostesc.