Preferințe muzicale: Savatage

În seria aceasta de articole este vorba despre formațiile și interpreții mei preferați. Mai precis, despre un top al albumelor lor. Criteriile? Gusturile mele, evident.

SAVATAGE

Eram student când am ascultat prima dată Savatage. Adică undeva prin 1994-1995. Un coleg de cameră cumpăra casete cu albumele lor. Jucam bridge și Risk, iar muzica trupei mergea în fundal, zi și noapte, alături de ale altor trupe. La început, nu m-a impresionat cine-știe-ce – era un pic prea „abrazivă” pentru gusturile mele din acea perioadă.

Lucrurile s-au schimbat când am auzit albumul Streets. Atunci s-a produs declicul. De acolo mai departe, Lucian + Savatage = Love. 🙂 A-nceput să-mi placă stilul „abraziv”, combinat cu pasaje simple și triste, cu voce și pian, ori cu altele, complexe, de canon.

Din ce a scos formația, Handful of Rain (melodia) și Chance mi s-au lipit de suflet. Și mi-au plăcut toate combinațiile de membri ai trupei.

Primul album cumpărat (adică nu pirateriile de demult)? Hmmm… Cred că a fost chiar Streets.

Albume excepționale:

Pur și simplu ador albumele astea! Mi se pare că, pe alocuri, ating perfecțiunea.

  • Streets: A Rock Opera (1991)
  • Handful of Rain (1994)
  • Dead Winter Dead (1995)
  • The Wake of Magellan (1997)

Albume foarte bune:

Nu sunt în prima categorie doar pentru că albumele de acolo au un „ceva” în plus. Altfel, le ador și pe astea.

  • Hall of the Mountain King (1987)
  • Gutter Ballet (1989)
  • Edge of Thorns (1993)
  • Poets and Madmen (2001)

Albume bune:

Au momentele lor faine. Dar mi se pare că, per ansamblu, nu sunt de calibrul albumelor din prima categorie și nu le pot pune nici în cea de „foarte bune”.

  • Sirens (1983)
  • Power of the Night (1985)

Albume decente:

Putea lipsi din catalogul formației. Are momentele lui, dar sound-ul e prea comercial pentru Savatage (știu, asta s-a și dorit la momentul acela, dar…).

  • Fight for the Rock (1986)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *