Weekendul trecut s-a desfășurat la Râmnicu Vâlcea RomCon 2017, unul dintre festivalurile pasionaților genului SFFH. Este a treia ediție la care particip și pot spune că mi s-a părut mai reușită decât cea ținută anul trecut la București. Adevărul e că intrai în atmosferă de când te apropiai de Biblioteca Județeană, locul de desfășurare al evenimentului – trotuarul era plin de desene cu extratereștri, planete și nave, iar locurile purtau denumiri amuzante de genul „Scuarul Roboților”, „Aleea Utopiei”, etc.
Am asistat la unele prezentări și conferințe interesante și am ratat câteva pe care aș fi vrut să le văd. Au fost mai puține expuneri gen anii ’70, dar încă mai avem de învățat cum să facem lucrurile interactive, atrăgătoare pentru publicul actual. Din păcate, au lipsit mulți sefiști, numărul fanilor a fost mic, iar interesul vâlcenilor scăzut. Aici sunt multe de discutat. Și de schimbat, după cum s-a văzut la punctul din program la care au participat editurile Tritonic și Pavcon. A fost prezentat și proiectul unei enciclopedii online legate de SF, în care mi-am exprimat și eu disponibilitatea de a mă implica.
Am profitat la maxim de timp pentru a discuta și a mă simți bine alături de oameni faini și dragi. Încă mă simt un privilegiat că persoane cu ale căror opere am crescut mă primesc cu atâta naturalețe în mijlocul lor. Când timpul mi-a permis, am furat minute ca să mă pierd pe străzile Cracoviei, scriind la romanul de dragoste. În urmă cu 2-3 ani, n-aș fi crezut că voi rupe din SF ca să văd de romanțuri. Dar cititorii sunt la fel de importanți, indiferent de genul agreat.
Sistemul de stabilire a câștigătorilor premiilor RomCon mi s-a părut mai bine pus la punct decât în anii precedenți. Am fost nominalizat și eu la două secțiuni – roman și povestire. La cea dintâi, Ultimul flux a pierdut în fața volumului Noaptea în oraș, fără părinți a lui Dănuț Ungureanu. Un cybertale scris cu talent, pe care-l recomand iubitorilor genului. La cea de-a doua, Doar atât: scriu a câștigat un nou premiu după cel obținut la Concursul Național de proză scurtă Helion. Alte două secțiuni la care am fost indirect implicat au fost antologia (unde volumul colectiv Exit. Povestiri de dincolo a ocupat poziția a doua) și editura (unde Tritonic a câștigat un – zic eu – binemeritat premiu). Iată, mai jos, întreaga listă a câștigătorilor:
- Cel mai bun roman: Dănuț Ungureanu, Noaptea în oraș, fără părinți, ed. Fusion 21
- Cea mai bună povestire: Lucian-Dragoș Bogdan, Doar atât: scriu, Helion Online #58
- Cea mai bună nuvelă: Dan Ninoiu, Manuscrisul episcopului Petronius, ed. Pavcon
- Cel mai bun volum de povestiri: Daniel Timariu, Amețeli postlumice, ed. Eurostampa
- Cea mai bună antologie: Antologia Helion, volumul 3, ed. Eurostampa
- Debut: Mihai Alexandru Dincă, Înainte de neant, ed Tritonic
- Cea mai bună revistă: Fantastica
- Artist plastic: Cătălin Negrea
- Cea mai bună editură: Tritonic
- Cel mai bun film: Doina Ruști (regizor), Umbra perfidă a unei iubiri
- Non-fiction: Mircea Opriță, Enciclopedia anticipației românești, vol. 1: Portrete exemplare
Am și câteva regrete. Primul, că n-au putut fi doi câștigători la secțiunea debut, deoarece cred în continuare cu tărie că Sub steaua infraroșie a lui Alexandru Lamba este unul dintre cele mai bune romane SF românești. Al doilea, că printre nominalizări n-au ajuns câteva cărți care mi-au plăcut mult: Stăpânul castelului de Teodora Matei, Hoțul de moarte de Miloș Dumbraci, Regatul sufletelor pierdute de Ana-Maria Negrilă, ori Cum să fabrici un semizeu de Florin Purluca.
Dar RomCon-ul a trecut și acum urmează un nou eveniment, de data aceasta la Brașov: AntareSFest. Prima ediție a acestui festival va marca un moment nostalgic pentru mine și Teo: încheierea trilogiei Omul-fluture. Pentru că, da, acolo se va lansa Sindromul Charlotte. Finalul unei aventuri. Și… începutul alteia. 😉
mulțumesc!
Cu drag! Am rămas restant cu Luizienii, dar le vine rândul. Și aștept următoarea carte! 😉