De ziua mea, cadourile dorite sunt simple: cărți și albume muzicale. Pe care ori le pun pe o listă, de unde doritorii mi le comandă, ori primesc banii și mi le comand eu. La astea se mai adaugă niscaiva tricouri, dar pentru alea există niște reguli foarte stricte și niște persoane speciale care au voie să se bage la așa ceva. 😉
Revenind la cărți, iată cu ce mi-am îmbogățit biblioteca:
Terry PRATCHETT – Soul Music
E un roman din seria Lumea Disc, superbul fantasy ce se întâmplă pe o lume plată, purtată pe spate de patru elefanți aflați pe carapacea unei imense broaște țestoase care plutește prin spațiu. O lume cu tot felul de state și regate unde se petrec o serie de întâmplări inspirate din istoria, legendele și realitatea lumii noastre, istorisite cu mult umor de Pratchett. Traducerea în limba română a seriei a început o editură, ulterior decedată, apoi a fost preluată de o alta și, în cele din urmă, abandonată. Am așteptat ce am așteptat, poate-poate continuă pe undeva, fiindcă mi-a plăcut mult. Până la urmă, văzând că nu se-ntâmplă minunea, am luat problema în propriile mâini și am început să-mi completez seria cu volume comandate direct în engleză. Ăsta e primul și mă aștept la un regal.
Kazuo ISHIGURO – Klara și Soarele
Am aflat despre cartea aceasta de la Daniel Timariu, în urma uneia dintre multele dispute dintre noi, în care el e individul cu common sense, iar eu Gică-contra. Fiindcă flirtează cu o temă SF, am decis să-i dau o șansă, deși nu am așteptări prea mari să se ridice la nivelul a ceea ce consider eu SF. Și, na, Ishiguro a scris Rămășițele zilei, ceea ce pentru mine e o atenționare că nu e de pe strada mea. Sper să fie totuși decentă, să nu-mi fi pierdut timpul cu ea.
Anne LECKIE – Răzbunare ancilară
Nu știu mare lucru despre scriitoare, despre carte, despre serie. Dar am auzit câte ceva de bine și, în materie de SF, am avut uneori surprize plăcute de la autoare (câtă vreme nu încearcă să bată toba pe cine-știe-ce agende sociale). Așa că am luat la ghici romanul Trădare ancilară și, când să-l încep, am aflat întâmplător că e al doilea din serie. Așa că, după ce a mai trecut un pic de timp, am luat și prima carte. Mă aștept la o surpriză.
Peter F. HAMILTON – Salvation
E Hamilton. În opinia mea, unul dintre cei mai buni scriitori de SF/space opera ever. Cu siguranță cel mai complex și inedit dintre toți. Ce scrie el e de proporții vaste, cu idei fenomenale și cu o imaginație care hrănește perfect un cititor ca mine. E prima carte dintr-o serie, am luat-o fără să mă intereseze despre ce e vorba. Mă aștept la un festin.
Stephen FRY – Mythos. Miturile Greciei repovestite
Îl ascult fascinat pe Stephen Fry când vorbește despre orice subiect. O face cu atâta dragoste, pasiune, căldură și bun simț, încât redevin copilul care-și ascultă părinții/bunicii spunând povești. Am avut ocazia să-l aud vorbind despre miturile Greciei Antice, așa că am decis să cumpăr și cartea. Mă aștept la o la un deliciu.
Guy Gavriel KAY – Tigana
Cartea asta e jolly-joker-ul cărților din tura asta. Am primit-o de la unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, cu care împărtășesc pasiunea pentru SF&F și ale cărui gusturi și păreri despre cărți mi-au oferit adesea lecturi interesante. Așa că am încredere în alegerea lui și mă aștept să fiu surprins de carte.
Florin PÎTEA – Fierul și Fiara
Florin Pîtea este unul dintre autorii mei preferați de SF autohton. Îmi lipsește doar o carte dintre cele pe care le-a publicat. Nu prea știu nimic despre povestirile cuprinse în acest volum, dar mă aștept la o lectură plăcută – nici prea-prea, nici foarte-foarte, numai bune pentru câteva zile de relaxare.
Hugo PRATT – Balada mării sărate
L-am încercat pe Corto Maltese cândva, prin adolescență. Nu ne-am potrivit și-mi amintesc că una dintre principalele mele probleme a fost estetica lui Pratt. Am problema asta la benzi desenate, picturi, desene animate – dacă nu e pe gustul meu artistic, nu prea am răbdare să trec mai departe, să văd ce e în spate. Trebuie să-mi placă și din punct de vedere vizual ca să apreciez. Poate de aceea nu m-a atras nici povestea, nu mai știu. Dar, cum am reluat aventurile lui Tintin, pe care – la fel – nu le-am apreciat în acea perioadă, iar acum am ajuns să le gust, am zis să-i mai dau o șansă și lui Maltese.