Colecția Science Fiction – nr. 2.1/2019 – povestiri

Opiniile exprimate aici n-au niciun fel de legătură cu teoria sau critica literară. Exprimă doar criteriile și gusturile mele în materie de apreciere a literaturii. Blogul meu, timpul meu, opiniile mele. 🙂 Dacă vă interesează, luați de citiți. Dacă vreți chestii savante, atunci vă sfătuiesc să căutați în altă parte. 😉

Am citit șapte povestiri din numărul 2/2019 al revistei CSF. Dintre ele, șase mi-au plăcut, iar una mi s-a părut acceptabilă.

Alexandru LAMBA – Duh de abur și fum

Autorul imaginează cu mult har o istorie alternativă clockpunk ce are în prim plan un proces inchizitorial menit să determine, dintre invențiile realizate de savantul olandez Christiaan Huygens și Jerónimo de Ayanz y Beaumont, care se bazează pe știința cunoscută și care e „magică”, unealta diavolului. Excepțională, din punctul meu de vedere.

Dănuț UNGUREANU – În derivă

O întâlnire cosmică mai puțin fericită, cu un deznodământ neașteptat. Multe texte ale lui Dănuț Ungureanu au în ele o doză de umor (în general ironii subtile). De data aceasta, autorul mizează preponderent pe efectul comic, iar rezultatul mi-a plăcut mult.

Anamaria BORLAN – Nouă vieți

Povestirea relatează tocmai ce spune în titlu: nouă vieți succesive trăite de aceeași persoană. Partea dificilă a unui asemenea text este să nu te repeți cu aceleași povești la fiecare viață, devenind plicticos. Anamaria Borlan s-a descurcat bine din acest punct de vedere. Chiar dacă finalul e cel la care mă așteptam, povestirea mi s-a părut bună.

Bogdan MIHĂILESCU – Firul invizibil

Jurnalul unei călătorii prin spațiu. Are și pasaje care mi-au captat atenția, dar și pasaje care m-au plictisit, apărându-mi similare multor alte texte ce prezintă jurnalele o temă similară.

Dodo NIȚĂ – Nopțile albe ale Leningradului

Relatarea unei călătorii ce gravitează în jurul figurii lui lui Mihail Bulgakov. Nu știu dacă evocă o întâmplare reală peste care au fost suprapuse mici plăsmuiri onirice, ori totul e pură ficțiune. Cert e că prezintă un aer lejer, o ușoară „naivitate” specifică multor proze SF&F din perioada comunistă (nu știu când a fost scris textul, eu mă refer la faptul că seamănă, stilistic, cu cele de atunci) și m-a binedispus.

Mircea Liviu GOGA – Tablou cu Maestru

În încercarea de a trece ilegal granița, un om face un pact cu persoana nepotrivită. Un text cu accente horror, previzibil, dar bine scris. Și care nu apare trecut în cuprinsul revistei.

Sergiu SOMEȘAN – Bla-bla-bla, dom’ General

Testele armatei arată că copil de un an este (are potențialul de a deveni?) un adevărat geniu militar. O pastilă cu umor absurd. N-aș putea citi multe texte (sau texte prea lungi) cu genul acesta de idee, dar apreciez unul scurt când și când.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *