Galaxia 42 – nr. 3/2020 – povestiri

Am citit șase povestiri din numărul 3/2020 al revistei Galaxia 42 – trei scrise de autori români, trei de autori străini. Calitativ, două texte mi-au plăcut, două mi s-au părut acceptabile, iar două nu mi-au plăcut.

Cezarina ANGHILAC – Să te gândești la Claudia

Cei care încalcă legea sunt incluși într-un program în cadrul căruia li se șterg amintirile faptelor comise, li se dă o nouă identitate și li se induce un comportament supus, devenind apți pentru a se reintegra în societate ca muncitori de calitate. Modul în care Cezarina Anghilac exploatează această idee mi-a plăcut extrem de mult, iar răsturnarea de situație de la final (deși o bănuisem) mi s-a părut frumos realizată, dându-i-se profunzimea necesară, oferind o temă de meditație. Una dintre cele mai bune povestiri citite de mine în ultima vreme.

Florin PURLUCA – Poltergeist spațial

Un episod din războiul dintre omenire și o specie extraterestră. Povestirea e scrisă bine, m-a dus cu gândul la Dușmanul de Barry B. Longyear, care tratează o temă similară până la un punct. Rezolvarea destul de facilă mi s-ar fi părut acceptabilă în cazul unui autor aflat la început de drum. Dar, în cazul unuia cu experiența multor povestiri și romane publicate, mi-aș fi dorit un final construit mai minuțios, mai complex.

Rjurik DAVIDSON – Crepuscul în Caeli-Amur

(traducere Miloș DUMBRACI)

O plimbare printre ruine îi oferă unui funcționar un moment de reflecție asupra priorităților sale în viață. Îmi plac mult chestiile moralizatoare, dar le prefer ambalate într-o poveste cu cap, coadă și miez. N-a fost cazul aici.

Sergio Gaut VEL HARTMAN – Cercul închis

(traducere Alexandru LAMBA)

Un colonel se întâlnește cu toți cei uciși de el (sau din ordinul lui) și încearcă să-și demonstreze că totul e doar un coșmar, nu realitatea. Nu prea agreez textele care prezintă o stare de fapt și nici măcar nu se obosesc să ofere sau caute de ce lucrurile se petrec într-un anume fel. De aceea, de exemplu, relația mea cu realismul magic e complicată. Îmi pare rău, dar mintea mea are nevoie de explicații (chiar și dacă raționamentul e unul fantezist).

Molly GLOSS – Sezonul mieilor

(traducere Miloș DUMBRACI)

Delia, un păstor obișnuit cu singurătatea în mijlocul turmelor de oi, întâlnește o ființă venită din altă lume. E greu să mai aduci ceva nou într-o text despre Primul Contact. Contează enorm cum știi să spui povestea. Iar Molly Gloss a făcut-o exact pe gustul meu. E genul acela de text scris în așa fel încât simt că nu e nevoie să se-ntâmple multe. Simplu. Echilibrat. Liniștitor.

Michael K. IWOLEIT – Spirite

(traducere Miloș DUMBRACI)

O descoperire științifică menită să revoluționeze modul cum înțelegem universul își găsește echivalentul în tradiții străvechi. Apropierea iminentă a morții îi permite protagonistului să vadă paralela între cele două. Ideea mi s-a părut foarte interesantă. Textul e scris cu atenție la detalii, dar… nu într-un fel pe care să-l apreciez în mod deosebit.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *