Fantezii criminale

Nu știu dacă Străinul palid din Mirabilis ar fi apărut vreodată în cazul în care nu-mi cerea Bogdan Hrib o povestire pentru seria Povestea de la Tritonic. Eu aș fi vrut ceva SF/F, el ceva polițist. Așa mi-a venit ideea de a le combina. Să scriu un fantasy cu anchetă detectivistă în el.

Eram conștient de riscuri. Magia dintr-un text fantasy poate fi folosită oricând pentru a păcăli cititorul prin inventarea unui lucru pe care acesta n-avea cum să-l bănuiască. Asta ar însemna, din punctul meu de vedere, ratarea povestirii. Soluția era să prezint lumea magică astfel încât cititorul să aibă la îndemână informațiile pentru a face propriile deducții. Chiar dacă ele nu corespundeau 100% lumii noastre, respectau regulile impuse de mine acelui tărâm magic. Nu urma să „scot un iepure din joben”, ci să-i permit cititorului o soluție logică, pe baza informațiilor prezentate deja în text.

Mi-a plăcut foarte mult experimentul. Atât de mult, încât l-am continuat în povestirea Prințul din Çeretkipi, inclusă în volumul colectiv Sub Apa Dragonului Strâmb. Și mai am încă vreo două idei.

Un fapt inedit legat de Străinul palid din Mirabilis este că trebuia să se încadreze într-o limită destul de strictă în ceea ce privește dimensiunile, deoarece colecția Povestea avea un format standardizat. După ce am terminat de scris, mi-am dat seama că textul era prea mare. A trebuit să decid ce episod să elimin. Am ales unul care nu era neapărat esențial pentru intrigă, în sensul că informațiile de acolo le-am putut strecura în alte locuri. Dar am păstrat versiunea aceea „nealterată” și sper că va veni ziua când o voi putea publica în forma completă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *