Galaxia 42 – nr. 1/2019 – povestiri

Am citit nouă povestiri din numărul 1/2019 al revistei Galaxia 42 – patru scrise de autori români, cinci de autori străini. Pe gustul meu, mult prea puțin SF, dar, na, e o ediție fantasy (însă unele texte sunt doar fantastice). Calitativ, trei texte mi-au plăcut, două mi s-au părut acceptabile, iar patru nu mi-au plăcut.

Rodica BRETIN – Vânătoarea celorlalți

Un trib este atacat constant de un prădător feroce, așa încât aduce un vânător recunoscut pentru talentele sale. Probabil că, dacă povestirea ar fi fost scrisă în stilul limpede al lui George CORNILĂ, de exemplu, mi-ar fi plăcut rezultatul. Îmi pare rău, dar stilul plin de simboluri, alambicat, folosit în locul unei exprimări clare, unde acțiunea coerentă lasă locul unei stări ce amintește de haosul viselor, nu e pe gustul meu.

Ciprian-Ionuț BACIU – Gheața

Simplă, fără multe briz-briz-uri, cu o abordare drăguță a conceptului de suflete pereche, dar lăsând senzația că miza putea fi mai mare (fiind vorba despre un autor care deja a publicat o carte). Ca să păstreze consecvența cu prima scenă a povestirii, ultima frază din text ar fi trebuit pusă într-o scenă separată de restul acțiunii prin asteriscuri.

Dan NOREA – Îngerul lui Petrică

În ciuda lipsei unui fir călăuzitor central care să lege toate episoadele într-un tot unitar, mi-a plăcut (sau or fi fost texte diferite și, dintr-o problemă de comunicare autor-redacție, au apărut ca o singură povestire?). Autorul are genul de umor pe care-l gust din plin, mai ales că tratează subiecte din sfera religiei, spiritualității, sufletului. Anumite aspecte meritau dezvoltate, se putea mai mult din punct de vedere calitativ, dar prea m-am simțit bine citind-o, așa că rămâne cu verde.

Ionuț MANEA – Simptomele

Părerea mea este că, atunci când tratezi un subiect folosit într-o grămadă de alte texte și/sau filme, e bine să cauți ceva aparte, care să facă povestirea ta să iasă în evidență din marea masă (intrigă, calitate, răsturnări de situație, inedit). Autorul a avut șansa asta când a introdus ideea cu semnele care apăreau pe corp – de acolo putea dezvolta lucrurile într-o direcție foarte interesantă. N-a făcut-o.

Nathaniel HAWTHORNE – Tânărul domn Brown

(traducere: Alexandru LAMBA)

O călătorie (sau doar un vis?) prin pădure, noaptea, a unui credincios care are de înfruntat ispitele Satanei, în SUA secolului al XIX-lea. Îmi pare rău, genul ăsta de literatură nu prea e pe gustul meu. Nu, nici Poe nu mi-a plăcut. Asta e.

Juliette WADE – Un dar din suflet

(traducere: Miloș DUMBRACI)

Omenirea a colonizat o planetă și încearcă să învețe cum să conviețuiască alături de formele de viață locale. În sfârșit, după atâtea texte fantastice, un SF. Scris frumos, cu o atmosferă plăcută, o poveste care a fost pe gustul meu. Probabil fiindcă aduce a Ursula K. Le Guin.

Django WEXLER – Blestematul Pocăit

(traducere: Miloș DUMBRACI)

Un hoț cu puteri magice încearcă să fure un obiect protejat de adevărați maeștri ai magiei. În cantități mici, savurez un science fantasy cu magie neagră și cadre sumbre. Povestirea de față a constituit doza potrivită.

Jason VANHEE – Mă cheamă marea

(traducere: Miloș DUMBRACI)

Niște fetițe sunt ținute și școlite într-o casă pentru că se presupune că ar avea puteri magice. Nu m-a prins deloc, ci m-a plictisit înfiorător.

Brian RUCKLEY – Acolo unde nu ajung nici zeii

(traducere: Miloș DUMBRACI)

Un grup de războinici similar vikingilor ajunge pe un tărâm ce amintește de jungla amazoniană și are de înfruntat triburile locale, cu zei necunoscuți. Scrisă ok, dar nu m-a impresionat. Un text simplu, cu o curgere liniară, fără răsturnări de situație, probleme care să mă pună pe gânduri, ori vreo imaginație ieșită din comun. Dacă e un text din perioada de început a autorului, merge.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *