Sunt în concediu.

Ați observat cum propoziția „sunt în concediu” funcționează ca un talisman? Parcă e o armură, o pelerină fermecată, mantra supremă. Merită să te apuci de fumat doar pentru a crea cadrul perfect în care să enunți cuvintele acestea.

Stai pe o terasă, cu berea în față, ochelarii de soare pe ochi… E o vreme superbă, liniște, pace…

Auzi soneria telefonului. Ridici un pic ochelarii și citești numele apelantului. E o persoană cu care ai relații pe linie de serviciu. Răspunzi.

– Alo?

– Salut! Ce faci?

Și atunci vine momentul acela. Clipa supremă, pentru care merită să pregătești totul în cel mai mic detaliu. Duci țigara la buze, tragi adânc, apoi expiri profund, cu un „pfuuuuu” care se aude până la celălalt capăt al legăturii telefonice. Totul trebuie să dureze câteva secunde. Apoi spui, pe cel mai degajat ton cu putință:

– Sunt în concediu.

Și savurezi. O clipă de liniște din partea celuilalt. Sentimentul de confuzie, aproape palpabil în aerul limpede. Apoi potopul de scuze. Iartă-mă, n-am știut, scuze că te-am deranjat… Înțelegeți? Omul acela v-a sunat pentru că se confrunta cu ceva de o importanță capitală, crucial pentru următoarele minute din viața lui și a considerat că sunteți singura persoană care este responsabilă și poate rezolva situația. Și dintr-o dată, după ce aude cuvintele magice „sunt în concediu”, problema dispare ca un tren tras în depou. Acel eveniment ce era pe cale să ducă la colapsul universului se neantizează. Viața intră pe un nou curs temporal. Dintr-o dată, nu mai e ceva ce nu suferă amânare.

– Pot să te ajut?

– Nu-nu, vezi-ți liniștit de concediu!

– Să vorbesc cu colegul meu, să…

– Nu-nu, e-n regulă, discutăm când te-ntorci!

– Dar mai am încă două săptămâni de concediu!

– E ok, e ok, aștept!

Și chiar dacă, totuși, îți spune problema, se simte vina în vocea persoanei, ca și cum ar fi comis un sacrilegiu. Iar asta e minunat, pentru că, de obicei, cel care te sună cu probleme de serviciu te ia tare, că doar de-aia te sună! Dacă era ceva ce putea rezolva singur, ce nu depindea de tine, nu se mai obosea să formeze numărul. Dar acum simți că toată puterea îți revine ție, că ești un maharajah ce-și permite să fie amabil sau detestabil și nimeni nu-l judecă pentru asta. Ești împăratul lumii.

Și toate astea doar pentru că ai folosit formula magică „sunt în concediu”, slăvit fie cel ce-a inventat-o! 🙂

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *