Cu Dumnezeu(l ortodox) înainte!

Avem noi, românii, câteva obsesii pe care le fluturăm cu și fără rost. Adică pornim de la niște fapte cu o anume valabilitate și le generalizăm într-un mod halucinant, transformându-le în axiome susținute cu habotnicie. Niciun argument, oricât de bun simț ar fi, nu mai este luat în seamă din dorința de a… Ei, aici e aici. Că nu pricep din dorința de a ce. Tocmai că, din cauza absurdului generalizării riscă să decredibilizeze chiar și faptele reale.

Una dintre obsesii este cea legată de daci, care, dragii de ei, au fost nu numai cei mai viteji și mai drepți dintre traci, dar și alfa și omega tuturor civilizațiilor ce au pășit vreodată pe suprafața Pământului. Ce contează că dovezile legate de ei sunt (încă) insuficiente și prea puțin corelate. Noi rămânem fermi pe poziție: dacă nu s-au descoperit niciun fel de fire pe sub pământ, musai că dacii descoperiseră comunicarea wireless! 🙂

O alta este legată de creștinism și, în particular, de ortodoxie. Românii au fost creștini dintotdeauna, chiar dinainte să se formeze ca popor! Să nu-ndrăznească nimeni să conteste asta! Nu contează că dovezile arheologice și istorice legate de primul mileniu al erei noastre sunt (încă) destul de sărace pentru a se trage niște concluzii clare și că ele ar indica, mai curând, că existau anumite centre de creștinătate, dar nu permit o stabilire cât de cât precisă a statutului marii mase a populației. Românii au fost creștini și gata! Toți. Dintotdeauna, de la începuturile lumii. Și până la sfârșitul ei.

În timpul unor lucrări desfășurate în cetatea din Alba Iulia au fost descoperite ruinele unei biserici a cărei datare o plasează în a doua jumătate a secolului al X-lea, începutul celui de-al XI-lea. Pentru moment, ruinele au fost acoperite pentru a fi conservate, din lipsă de fonduri. Ei bine… blasfemie! Toți conspiratorii universului au vrut să ascundă dovada că, în aceste locuri, cea mai veche biserică a fost una ortodoxă!

M-a pus ăl cu coarne să intru în câteva discuții pornite de la asta pentru a semnala o problemă legată de un concept. Înainte de 1054, când a avut loc Marea Schismă, exista doar creștinism, iar împărțirea în biserică ortodoxă, respectiv catolică, este ulterioară respectivului eveniment. Sigur, polii de influență – Roma, respectiv Bizanțul – se formaseră cu mult înainte, iar zona actualei Românii se afla în sfera celui din urmă. Și, cum separarea între est și vest s-a produs treptat, biserica descoperită avea, foarte probabil, caracteristicile a ceea ce azi numim biserică ortodoxă. Dar că nu era ortodoxă per se, ci creștină. De fapt, deși anterior schismei conducătorii locali manifestau afinități către Bizanțul creștin, au ales ulterior să se orienteze spre Roma devenită între timp catolică.

Prin urmare, atenționarea mea nu se referea la ideea de ansamblu, ci la folosirea unei terminologii ce nu era încă în vigoare la data cu pricina. Din păcate, în fața habotniciei, nu există opreliști. Românii au fost creștini dinainte să existe creștinismul și ortodocși dinainte să existe oficial biserica ortodoxă (atenție, biserica, nu conceptul de ortodoxie). De fapt, creștinismul era ortodox, iar catolicismul s-a desprins din el, ca o erezie. 🙂

Nu, nu râdeți. Am întâlnit și argumentul ăsta. Și m-a făcut să-mi dau seama că n-am cu cine discuta. Pentru că nu poți purta o discuție rațională cu cineva care aduce argumente (doar) din interiorul propriului sistem de credințe. Știți de ce? Pentru că nu acceptă că o idee exterioară acelui sistem ar putea fi adevărată. Și atunci, posibilitatea de a stabili o eventuală valoare de adevăr sau fals a unei idei devine un deziderat de neatins.

2 comentarii

  1. Teritoriul românesc a fost la intersecția sferelor de influență. Vocabularul religios al limbii române are două straturi: unul arhaic roman, mai generalist și intrat în fondul principal de cuvinte, altul medieval greco-slavon, specializat și periferic. Duminică, Dumnezeu, cuminecătură, botez ne vin de la primii, în timp ce vecernie, utrenie, pisanie, slovă ne vin de la ultimii. În primul mileniu am avut predicatori și episcopi din ambele metropole. Niceta de Remesiana venea din Roma. În Vrancea am avut episcopat catolic înainte de descălecatul voievozilor. Cei care vor să dezbine creștinismul și înainte de Schismă nu fac bine

    • Bogdan Lucian Dragoş

      Exact! Evident, Marea Schismă a fost lovitura decisivă a unui proces care a evoluat progresiv pe mai multe planuri (preponderent fiind, însă, cel politic). Diferenţe religioase între zonele de influenţă ale creştinismului au existat atunci, la fel cum există şi acum în cadrul bisericii ortodoxe. Dar, la fel cum biserica ortodoxă actuală e privită ca un tot unitar, în pofida acelor diferenţe, la fel era şi creştinismul anterior Schismei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *